Capitolul 1: Începutul vacanței și planul magic
Era prima zi de vacanță de vară și soarele strălucea cu putere pe cerul albastru ca o acadea. Într-o casă veselă, unde florile râdeau pe pervaz și păsările cântau la geam, locuia Anisia, o fetiță cu ochi căprui și părul prins în două codițe ciufulite. Anisia se trezi devreme, chiar dacă era vacanță, pentru că era prea fericită să mai poată dormi.
În bucătărie, mama pregătea clătite, iar mirosul lor plutea prin toată casa. Anisia își frecă ochii și coborî tiptil, gata să guste vara.
— Bună dimineața, mami! bombăni ea somnoroasă, dar cu zâmbetul larg.
— Bună dimineața, soarele meu! Azi începe vacanța, nu-i așa? spuse mama. Am o surpriză pentru tine, dar întâi să ne bucurăm de mic dejun.
După ce și-a umplut burta cu clătite cu dulceață de vișine, Anisia puse la cale un plan. Le chemă la telefon pe prietenele ei: Mara, care avea părul creț și râdea mereu, și Ilinca, cea mai curajoasă dintre ele.
— Fetelor, să fie asta cea mai grozavă vacanță din toate timpurile! propuse Anisia entuziasmată.
— Să mergem în excursii, să inventăm jocuri și să construim ceva împreună! strigă Mara.
— Sau să inventăm o tradiție de vară, ca să nu uităm niciodată vacanța asta! adăugă Ilinca.
Așa au decis: vara aceasta va fi vara prieteniei, a aventurilor și a tradițiilor magice. Și cum vremea era perfectă, fetele s-au întâlnit în curtea Anisiei să pună la cale primul lor plan de vacanță.
Capitolul 2: Marea aventură la muzeu și picnic în parc
— Unde mergem azi? întrebă Mara, țopăind de nerăbdare.
— Mama zice că putem merge la muzeul orașului, răspunse Anisia. Putem vedea scheletul de dinozaur și să desenăm ce ne-a plăcut cel mai mult!
Ilinca era încântată.
— Și după muzeu, să mergem în parc cu bicicletele! Propun să facem un picnic și să construim un cort din pături.
Fetele au sărit ca niște iepurași, fiecare alergând să-și ia rucsacul. Înăuntru și-au pus apă, sandvișuri, fructe, carnețele și creioane colorate. Parcă mergeau spre o insulă secretă!
La muzeu, fetele au privit cu ochii mari la dinozaurul uriaș.
— Cred că era mai mare decât casa ta, Anisia! a glumit Mara, încercând să-și întindă mâinile cât de larg a putut.
— Hei, să nu-i faci baie în cadă! a râs Ilinca.
Au desenat fiecare ce le-a plăcut: Anisia a ales o pasăre fosilizată, Mara un colier vechi, iar Ilinca… evident, dinozaurul gigant.
După muzeu, s-au oprit în parcul verde, unde au înălțat un cort din două pături și bețe de la mătură. S-au așezat pe iarbă, mâncând sandvișuri și povestind cu gura plină.
— Ce-ar fi să facem din asta o tradiție? O zi de picnic și cort în fiecare vacanță! propuse Mara.
— Perfect! exclamă Anisia. Și fiecare să spună o poveste inventată sub cort!
Așa au făcut. Mara a povestit despre o veveriță care fugea cu o căpșună în buzunarul de la pantalonași. Ilinca a inventat o poveste cu un astronaut care descoperea un ou imens pe Lună. Anisia a povestit despre o fetiță care găsea o comoară în podul bunicii.
Soarele a coborât încet, iar fetele au promis că vor nota fiecare tradiție de vară într-un carnet special.
Capitolul 3: Proiectul de bricolaj și ziua plină de râsete
Într-o zi toridă, când aerul mirosea a flori şi a pepene roșu, Anisia a venit cu o idee nouă.
— Vreau să facem ceva ce rămâne! Poate ceva de bricolaj, să avem o amintire pentru fiecare!
Fetele au adunat cutii de carton, resturi de stofe, sfori colorate, nasturi vechi și cojile de la ouă pictate de Paști. Au rugat-o pe mama Anisiei să le ajute cu lipiciul și cu foarfeca. Mara s-a ocupat de decupaj, Ilinca de pictat, iar Anisia a scris numele lor cu litere colorate.
Treaba mergea greu pentru că, de fiecare dată când una greșea, începeau să râdă cu poftă. Mara a lipit din greșeală un nasture pe frunte în loc de pe cutie și a pozat ca un pirat. Ilinca a făcut dintr-un rulou de carton un binoclu și a strigat: "Văd pepeni zburători la orizont!"
Au construit împreună o cutie magică a vacanței, pe care au decorat-o cu desene, sclipici și panglici. În cutie urmau să pună poze, mici obiecte găsite, bilete de la muzeu și povești scrise de mână.
— La finalul vacanței deschidem cutia și vedem câte am reușit să adunăm! propuse Anisia.
— Va fi ca o comoară pe care o descoperim mereu! spuse Mara cu ochii sclipind.
— Și peste ani, când vom fi mari, o să râdem de toate prostioarele noastre! adăugă Ilinca.
Cu fiecare activitate, fetele erau tot mai unite. Au făcut și o ședință foto super amuzantă cu pălării ciudate și ochelari din carton.
Capitolul 4: Seara talentelor și sărbătoarea de familie
Vara trecea încet, dar fiecare zi părea o nouă aventură. Într-o sâmbătă, familia Anisiei a organizat o "Seară de talente", la care erau invitați toți vecinii, bunicii și părinții fetelor.
— Trebuie să pregătim ceva special! a spus Mara.
— Un dans trăsnit și un cântec inventat pe loc! a venit repede ideea Ilinca.
Au repetat cu râsete și mișcări caraghioase, iar Anisia a scris versurile cântecului lor special de vară:
"Vacanța e ca înghețata,
Cu zâmbete și voie bună,
Prietenele stau laolaltă,
Și vară-i cât lumea de lungă!"
Seara, sub lumina licuricilor și a ghirlandelor colorate, fetele au urcat pe scena improvizată din curte. Toată lumea a aplaudat, iar bunica Anisiei a lăcrimat de emoție.
— Să facem din asta o sărbătoare în fiecare vară! i-a propus mama.
După ce au mâncat gogoși calde și au dansat până târziu, fetele s-au întins pe pătură, privind stelele.
— Ce vară frumoasă! E ca un vis! spuse Anisia.
— Un vis cu prieteni, familie și tradiții, a completat Mara.
— Și cu o cutie de comori care va spune mereu povestea noastră, a încheiat Ilinca.
Așa s-a sfârșit prima lună de vacanță, dar fetele știau că vara lor abia începe! Mai erau atâtea de explorat, construit și iubit. Cu fiecare zi, legătura lor devenea tot mai puternică, iar vacanța aceasta rămânea o comoară în inima fiecăreia.
Morala: Cele mai frumoase amintiri se construiesc din lucruri simple, împărtășite cu familia și prietenii. Vara este timpul perfect să înveți, să te distrezi și să creezi tradiții care să dureze o viață!
