Capitolul 1
În pădurea verde, trăia un urs pe nume Bruno. Bruno era un urs mare și blând, cu blană de culoare maro. El iubea să se joace cu prietenii săi. Bruno avea mulți prieteni: o vulpe roșie pe nume Violeta, o broască țestoasă pe nume Tino și un iepure alb pe nume Albinuța.
Într-o zi, Bruno a spus: „Haideți să ne jucăm! Ce doriți să facem astăzi?” Violeta a răspuns: „Eu vreau să ne jucăm de-a v-ați ascunselea!” Tino a spus: „Și eu vreau să mă joc! Dar eu sunt mai încet, așa că voi trebuie să mă așteptați.” Albinuța a adăugat: „Și eu pot să sar foarte repede! Haideți să ne jucăm împreună!”
Bruno a zâmbit și a spus: „Asta e o idee minunată! Să ne jucăm de-a v-ați ascunselea!” Așa că s-au dus să se joace. Violeta s-a ascuns în spatele unui copac mare, Tino s-a ascuns într-un tufiș, iar Albinuța s-a ascuns sub o frunză mare. Bruno a numărat: „Unu, doi, trei…”
Capitolul 2
După ce a terminat de numărat, Bruno a început să caute. A găsit-o pe Violeta prima. „Te-am găsit, Violeta!” a strigat el. Violeta a râs și a spus: „Da, m-ai găsit! E rândul tău să te ascunzi acum!” Apoi, Bruno a găsit și pe Tino și, în cele din urmă, pe Albinuța.
După ce s-au jucat o vreme, au decis să facă o pauză. S-au așezat pe iarbă și au început să vorbească. „Ce frumos este să fim împreună!” a spus Bruno. „Dar uneori, simt că suntem diferiți.” Violeta a întrebat: „De ce crezi că suntem diferiți?”
Bruno a răspuns: „Pentru că eu sunt un urs mare, tu ești o vulpe, Tino este o broască țestoasă și Albinuța este un iepure. Dar asta nu ne oprește să fim prieteni, nu-i așa?”
Tino a spus: „Da! Fiecare dintre noi este special în felul său.” Albinuța a zâmbit și a adăugat: „Și împreună suntem și mai speciali!”
Capitolul 3
Bruno a spus: „Așa este! Haideți să sărbătorim prietenia noastră. Putem face o petrecere!” Violeta a strigat: „Da! Putem aduce mâncare și să dansăm!” Tino a spus: „Și eu pot aduce apă!” Albinuța a adăugat: „Eu pot aduce morcovi!”
Așa că fiecare a început să adune lucruri pentru petrecere. Au adus fructe, apă și morcovi. Au pregătit o masă mare și au început să danseze și să se distreze. Bruno a spus: „Uitați-vă cât de frumos este să fim diferiți! Fiecare aduce ceva special.”
La finalul petrecerii, Bruno a zis: „Sunt atât de fericit că avem prieteni diferiți. Ne învățăm unii de la alții și ne bucurăm împreună!” Toți prietenii au fost de acord și au promis să rămână mereu împreună, indiferent de diferențele lor.
Și așa, Bruno, Violeta, Tino și Albinuța au învățat că diversitatea este ceea ce face viața frumoasă și că prietenia este cea mai importantă. Iar pădurea a devenit un loc plin de râsete și bucurie, unde fiecare era acceptat și iubit.
