Capitolul 1: Prietenele de la grădiniță
Într-o zi frumoasă și însorită, la grădinița "Steaua Strălucitoare", un grup de fete de cinci ani se pregăteau pentru o nouă aventură. Maria, Ioana și Ana erau cele mai bune prietene și mereu se jucau împreună. Ele învățau să împartă jucăriile, să construiască turnuri din cuburi colorate și să picteze flori în toate culorile curcubeului.
"Astăzi, vom avea o surpriză!", le-a spus doamna educatoare, doamna Elena, cu un zâmbet larg. "Ne va vizita o colegă nouă. Numele ei este Lara și abia așteaptă să vă cunoască."
"Abia aștept să ne jucăm cu ea!", a spus Ioana, sărind de bucurie.
"Da, și eu! Vreau să îi arăt cum să facem turnuri din cuburi!", a spus Ana, cu ochii strălucind de entuziasm.
Maria era curioasă. Ea se întreba cum va fi noua lor colegă. Doamna Elena le-a povestit ceva foarte important. "Lara este puțin diferită de voi. Ea folosește un scaun cu rotile pentru a se deplasa."
Fetele s-au uitat una la alta, ușor nedumerite. "Ce înseamnă asta?", a întrebat Maria.
"Asta înseamnă că Lara are un scaun special, cu roți, care o ajută să se miște. Și voi puteți să o ajutați să se simtă binevenită și să se distreze cu voi."
Maria, Ioana și Ana au dat din cap, hotărâte să fie cele mai bune prietene pentru Lara.
Capitolul 2: Prima întâlnire cu Lara
Lara a intrat încet în sala de clasă, împinsă de mama ei. Avea părul lung și ondulat, prinse într-o fundă roz, care se asorta cu rochița ei cu flori. Fetele s-au apropiat timid de ea.
"Bună, Lara! Eu sunt Maria", a spus Maria cu un zâmbet mare.
"Și eu sunt Ioana!", a adăugat Ioana, ridicând o jucărie de pluș ca să i-o arate.
"Eu sunt Ana și putem să ne jucăm împreună!", a spus Ana, arătând spre colțul cu jucării.
Lara a zâmbit larg. "Mulțumesc! Abia aștept să ne jucăm toate împreună!"
În timpul zilei, fetele au învățat cum să o ajute pe Lara să se joace cu cuburile. Ioana a pus cuburile la îndemâna Larei, iar Ana a ajutat-o să le aranjeze în ordine. Lara era pricepută și a inventat un turn minunat.
"Uite ce frumos e!", a spus Maria, bătând din palme.
Fetele au petrecut restul zilei descoperind lucruri noi despre Lara. Au aflat că îi place să deseneze și că are o colecție impresionantă de creioane colorate. Au râs, au pictat și au devenit prietene adevărate.
Capitolul 3: Învață să ajute
În fiecare zi, fetele găseau noi modalități de a-i face viața mai ușoară Larei. Atunci când mergeau în curtea grădiniței, Ionana și Ana împingeau scaunul cu rotile al Larei, asigurându-se că ajunge la locul de joacă.
"Mulțumesc că mă ajutați!", spunea Lara, mereu recunoscătoare.
Maria avea o idee deosebită. Ea a propus să organizeze un joc special de-a v-ați ascunselea în care fiecare fată să aibă un rol. "Tu, Lara, poți să fii căutătoarea și noi ne vom ascunde!"
Lara a râs, bucuroasă. "Da, asta sună distractiv!"
Fetele s-au ascuns după copaci și jucării mari, iar Lara le-a găsit pe toate, una câte una, râzând și strigând: "Te-am prins!"
Capitolul 4: Lecții de viață și prietenie
Cu fiecare zi care trecea, fetele învățau cât de important era să se ajute una pe alta și să fie atente la nevoile fiecăreia. Au aflat că, deși Lara avea nevoie de scaunul cu rotile, asta nu o făcea mai puțin capabilă să se joace și să se distreze cu ele.
Într-o zi, doamna Elena le-a adus tuturor fetelor câte o mică medalie din hârtie pe care scria: "Prietenie și solidaritate." Le-a spus: "Ați învățat ce înseamnă să fii un bun prieten și să ajuți pe cineva să se simtă inclus. Sunt foarte mândră de voi!"
Maria, Ioana, Ana și Lara și-au privit medaliile cu mândrie. "Suntem cele mai bune prietene!", a spus Maria, și toate au dat din cap, de acord.
De atunci înainte, fetele au continuat să învețe împreună, să se joace și să se sprijine reciproc, știind că adevărata prietenie nu cunoaște limite și că fiecare persoană are ceva special de oferit.
Și astfel, la grădinița "Steaua Strălucitoare", prietenia și solidaritatea au devenit mai strălucitoare decât oricând, iar fetele au trăit fericite, învățând una de la alta zi de zi.
