A fost odată o doamnă doctor, pe nume Ana. Ana își punea întotdeauna halatul alb și zâmbea. Ea ajuta copiii și adulții să se simtă mai bine. În fiecare zi, Ana asculta inimile care băteau, privea gâturile și zâmbetele.
Într-o zi, a venit o familie la Ana. Un băiețel avea o febră mare. "Nu te teme, micuțule," spuse Ana blând. "Eu sunt aici să te ajut."
Ana a pus mâna pe fruntea băiețelului. Apoi, i-a dat un sirop dulce. Băiețelul a zâmbit și a spus: "Mulțumesc, doamna doctor!"
Dar, deodată, un telefon sună. Era o urgență! Ana a alergat repede și a ajutat un alt copil să respire mai bine.
La finalul zilei, Ana era obosită, dar fericită. Ea știa că a ajutat mulți oameni. "Mâine voi ajuta din nou," spuse Ana, zâmbind. Și noaptea, visul ei era plin de zâmbete sănătoase.
