Într-o zi frumoasă de primăvară, iepurașul Mimi sărea prin iarbă. "Sar, sar, sar!" zicea Mimi fericit. Dar, oh! Mimi a dat cu piciorușul peste o floare mică. Floarea s-a îndoit și Mimi s-a oprit. "Oh, nu! Floarea! Am stricat-o?" zise Mimi trist.
Mimi se simțea vinovat. "Ce să fac?" se întreba el. Atunci, prietena lui, veverița Sisi, a venit alergând. "Ce s-a întâmplat, Mimi?" întrebă Sisi.
"Am lovit floarea, Sisi. Mă simt rău," zise Mimi.
Sisi îl privi cu ochi blânzi. "Mimi, să nu fii trist. Iepurașii greșesc uneori. Poți ajuta floarea."
"Cum?" întrebă Mimi, curiozitate în privirea lui.
"Uită-te! Adună un pic de apă din pârâu și udă floarea," spuse Sisi.
Mimi a fugit repede la pârâu. "Pic, pic, pic," curgea apa în lăbuțele lui. Apoi, Mimi a udat floarea. "Uite, floarea e mai bine!"
"Vezi, Mimi? Acum ești un erou pentru floare!" râse Sisi.
Mimi zâmbea. "Floarea se va face bine? Nu mai sunt trist."
"Da, Mimi, floarea va crește mare," spuse Sisi.
Mimi a învățat că se poate simți vinovat uneori. Dar, cu ajutorul prietenilor și un pic de iubire, totul poate fi reparat. "Sar, sar, sar!" sări Mimi din nou, fericit. Așa, Mimi a înțeles că emoțiile vin și pleacă, dar bunătatea rămâne.
