Luna, o doamnă cu păr violet și o geantă plină de baloane, era o supereroină neobișnuită. Ea nu zbura și nu se transforma în nimic măreț. Ea avea o trotinetă eroiască. TA-DA! Trottineta ei scârțâia ca o pisică care se trezește. ZOOM! Și avea un super-putere ciudată: putea transforma orice zgomot în soluții amuzante. Cli-cii! Cli-cii! Bineînțeles, nimeni nu știa exact ce înseamnă asta. Nici Luna nu știa complet. Dar era foarte isteață.
În orașul vesel, toate clădirile erau colorate. Un semafor zâmbea. O fântână făcea bul-bul-bul. Luna pornea la patrulă pe trotineta ei. "Să vedem ce zgomote avem azi!" spunea ea și bătea din palme: PAP! PAP! Un curier zbura cu o cutie mare. "Ajutor!" strigă curierul. Cutia era plină... cu mingiuțe săltărețe. Mingiuțele țopăiau peste tot. BUM! BUM! Mingiuțele săreau pe trotuar și dădeau în picioare.
Luna frânează cu un chicot: "Hopa! Asta cere o idee!" She clap-clap: CLAP! CLAP! Zgomotul CLAP se transformă în o plasă mare, moale, care prinde mingiuțele. TA-DA! Plasa cânta: "Și hop!" Mingiuțele erau vesele. Curierul râde. "Mulțumesc!" spune el. Luna zâmbește. "E doar un început," șoptește ea.
La colț, o bătrânică încerca să scoată o umbrelă dintr-un coș. "Poc! Poc!" făcea coșul, și umbrela rămânea prinsă. "Oh-oh," spune bătrânica. Luna se apropie pe trotineta ei: ZOOM-ZOOM! "Puc-puc!" face trotineta. Luna scoate un ac mic și șoptește: "Plic-plic!" Zgomotul PLIC transformă coșul într-un magnet blând. Plic-plic! Umbrela iese ca prin farmec. "Mulțumesc, draga mea!" zice bătrânica. "Ești ca o briză prietenoasă!" Luna râde: "Ha-ha! E magia zgomotelor!"
Orașul are și o piață mare. Tarabele gem: "Tic-tac-tic!" Ceasuri micuțe se înghesuiau, iar o găină modernă, cu ochelari, dădea cu aripa peste o tarabă de brânză. "Scârț! Scârț!" brânza aluneca. Luna vine pe trotineta ei, face trei bătăi din palme: PAP-PAP-PAP! Zgomotul PAP transformă scârțâitul în o scultpuriță de brânză care dansează. Găina râde: "Cot-cot! La, la!" Oamenii bat din palme. "Bravo!" "Bravo!" Se aplaudă. TA-DA!
Pe un pod mic, un ursuleț rătăcit plângea: "Huhuu..." Sunetul era joacă tristă. Luna se gândește. Ea scoate din geantă un fluier mic și suflă un sunet: PFF! Sunetul PFF transformă lacrimile în picături de confetti. "Woohoo!" strigă ursulețul. Confetti îi fac o coronă mică. "Sunt super-ursul confetti!" spune el fericit. Luna îi dă un pup. "Te conduc la mami," promite ea.
La magazinul de înghețată, o fetiță nu putea alege un gust. "Mmm... care?" întreba ea. Toate înghețatele făceau: "Plop! Plop!" Luna bate din picioare pe trotinetă: TIC-TAC! Zgomotul TIC-TAC transformă toate gusturile în mini-erosuri amuzante care îți cântă numele. "Vanilie, vanilie!" "Ciocolată, ciocolată!" Fetița râde atât de tare că alege două înghețate. "Mulțumesc, doamnă super!" spune ea. Luna zâmbește: "E plăcerea mea."
În centrul orașului, clopoțeii de la primărie încep să sune altfel. "Ding-dong..." Dar un vânt obraznic le încurcă tonurile. Sunetul devine o melancolie ciudată. Oamenii se uită nedumeriți. Luna simte că e momentul cel mare. Ea urcă pe trotineta ei, pune baloane în geantă și zice tare: "Toți zgomotele sunt prieteni! Hai să le integrăm!" PAP! CLAP! PFF! ZOOM! Zgomotele se amestecă. Ele dansează într-un cerc colorat. TA-DA! Sunetul devine o mică orchestră veselă. Clopoțeii cântă un cântec care face pe toată lumea să bată din palme.
Orașul tresare de bucurie. Cei mici bat din palme. Cei mari zâmbesc. Chiar și pisicile fac "miau" în ritm. Luna coborâ de pe trotineta ei și împarte un balon fiecăruia. "Gata patrula pentru azi," spune ea. "Dar voi știți: ideile bune pot veni din zgomote mici."
Pe seară, trotineta scârțâie încet: scârț... scârț... Luna o oprește lângă fântână. Privește orașul luminat. "Somn ușor, oraș vesel," spune ea. Baloanele se leagănă. "Somn ușor!" răspund clădirile. Ursulețul doarme cu coroana de confetti. Curierul numără mingiuțele. Toți sunt liniștiți și fericiți.
Luna își pune geanta lângă trotinetă și oftează fericită. "E bine când folosești capul," spune ea. "Și când asculți sunetele." Zâmbetul ei luminează străduța. În oraș, se aud ultimele onomatopee: mmm... zzz... pwah! Toate devin un cântec de noapte bună. Și așa, cu o idee isteață și cu trotineta ei, Luna păstrează orașul plin de râs. Ta-da!
