Triceri este un tricératops mic. El are coarne blânde. El iubește soarele. Într-o zi, Triceri merge la pădurea veche. Pădurea e plină de verde. Frunzele zâmbesc. "Bună", spune un brontosaur mic. "Bună", răspunde Triceri. Toc-toc! O scoarță bate ușor. Un steg sau? Nu. E un pui de raptor. "Hop!", face raptorul și sare. Toți râd. Sună ca o cină de pietre mici: tic-tac, tic-tac.
Pădurea are un lac cu apă clară. În lac, un plesiosaur spune "plouf". Apa face cercuri ca inele. Triceri vede o stea căzută. Steaua nu este de pe cer. E mică și strălucește. Triceri o ia în bot. E cald și blândă. "Ce este?", întreabă el. O stea mică îi șoptește: "Sunt lumina de noapte. Vreau să ajut." Triceri se bucură. El iubește lumina.
Toți dino privesc. Un ptero mare zboară jos. Aripile lui fac vânt mic. "Uau", spune Triceri. Ptero prinde steaua cu grijă. Nimeni nu plânge. Toți ajută. Un dino mic aduce o frunză mare. Altul aduce flori. Tot este lin și cald.
Steaua începe să cânte un sunet scurt. Se aude: "din din, din". Sunetul e blând. Puii se mișcă în cerc. Triceri ține steaua. El simte că poate vedea culori noi. Verde devine mai verde. Cerul devine un sac cu lumină moale. "Hai", spune brontosaurul. "Să facem un drum de lumină." Toți fac un lanț. Picioare mici fac hop, hop. Copii dino cântă cu voce mică. Noaptea nu e tristă. E caldă ca o pătură.
La final, steaua spune: "Mulțumesc." Triceri o pune sus pe cer cu grija celor mari. Ea se așează și clipoceste. Toți privesc. Toți zâmbesc. Triceri doarme sub o frunză mare. Visul lui e plin de lumini.
Morala: Din grijă mică se naște o lumină mare.
