Capitolul 1: Dimineața în Orășelul Lumină-Albastră
– Bună dimineața, Ada! spuse Luca, privind pe fereastra camerei lui rotunde.
– Bună, Luca! răspunse Ada, zâmbind larg. Ce zi frumoasă!
– Da, soarele dansează printre norii-puf, spuse Luca, și mașinuțele zburătoare zboară liniștite.
– Ascultă, Luca, ce se aude? întrebă Ada.
– Este trenulețul colorat! Vine pe calea ferată de sticlă!
– Îți place trenulețul, Ada?
– Da, Luca! Îmi place mult! Are luminițe roz și albastre!
Din camera lor mare, cei doi copii vedeau toată străduța. Casele erau rotunde și străluceau în albastru și verde. Păsările-drone făceau “bip-bip” și zburau deasupra parcului. Fiecare copac avea flori care schimbau culoarea când bătea vântul.
– Ada, vrei să mergem la grădiniță cu hoverboard-ul? întrebă Luca.
– Da! Ada râse. Vreau să zburăm pe deasupra florilor!
Ei ieșiră afară. Hoverboard-ul era mic și argintiu. Se aprindea când copiii îl atingeau cu degetele.
– Să pornim, Luca!
– Da, Ada! Să ținem mâinile și să ne plimbăm încet!
Hoverboard-ul plutea ușor. Copiii treceau pe lângă roboței care udau florile și câini-roboți care dădeau din coadă și făceau “bip-bip”.
– Bună, robotelule! strigă Ada.
– Bună, copii! răspunse roboțelul cu un glas blând. Să aveți o zi luminoasă!
– Luca, ai văzut cât de mare este turnul cu ceas?
– Da, Ada! Are ferestre care clipesc! Noaptea se aprind ca stelele!
Capitolul 2: Descoperirea Secreta din Piața Veselă
Luca și Ada ajunseră în Piața Veselă. Era acolo și prietena lor, Mara.
– Bună, Mara!
– Bună, Ada! Bună, Luca! Ce faceți azi?
– Ne plimbăm pe hoverboard, spuse Ada.
– Vreți să vedem fântâna muzicală? întrebă Mara.
Toți trei alergară spre fântâna care cânta. Apa sărea sus, sus, iar culorile curgeau pe apă: roșu, galben, albastru.
– Ascultați, copiii! șopti Mara. Se aude un “bzzzz” sub fântână!
– Ce este? întrebă Ada.
– Să ne apropiem încet, spuse Luca.
Se apropiară și priviră sub fântână. Acolo, într-o cutie lucioasă, era un buton mare și albastru.
– Să apăsăm butonul? întrebă Mara.
– Da, spuse Ada. Dar să fim atenți!
Ada apăsă ușor butonul. Din cutie ieși un roboțel mic și argintiu, cu ochi mari și luminoși. Roboțelul spuse:
– Bună, copii! Eu sunt Bibi. Cine vrea să învețe ceva nou azi?
– Eu, eu! spuseră toți copiii.
– Eu vreau să învăț cum să zbor ca o pasăre! strigă Ada.
– Eu vreau să învăț să fac o floare să cânte! spuse Mara.
– Eu vreau să văd stelele de aproape! spuse Luca.
Bibi râse cu voce subțire.
– Haideți cu mine! Am o surpriză!
Capitolul 3: O Lume Plină de Surprize
Bibi îi conduse pe copii spre un lift magic, care urca și cobora cu lumină.
– Să ținem mânuțele! spuse Bibi.
– Ținem! răspunseră copiii.
Liftul îi duse sus, sus, până la nori. Pe acoperiș, era o grădină cu flori care cântau melodii vesele.
– Uite, Mara! Floarea roz cântă “la-la-la”!
– Uite, Ada! Pasărea-robot zboară și dansează!
– Uite, Luca! Se văd stelele pe tavanul de sticlă!
– Ce frumos e aici! șopti Ada.
– Da, spuse Luca. Totul e magic!
– Mulțumim, Bibi! spuse Mara.
Bibi zâmbi.
– În Orășelul Lumină-Albastră, fiecare zi e plină de surprize. Dacă sunteți curioși și buni, veți găsi mereu ceva nou!
– Promitem să fim curioși și buni, spuseră toți copiii.
Liftul coborî încet. Copiii zburară iar pe hoverboard-ul lor. Soarele strălucea, fântâna cânta, roboțeii se jucau.
– Îmi place să descopăr lucruri noi cu voi, spuse Ada.
– Și mie, spuse Luca. Și mie, spuse Mara.
– Să venim și mâine, spuse Ada.
– Să venim! răspunseră toți copiii.
Și Orășelul Lumină-Albastră aștepta mereu cu noi surprize, pentru copiii curioși și veseli.
