Capitolul 1
Sara era o fetiță de 3 ani. Era o fetiță veselă, cu zâmbetul mereu pe chip. Îi plăcea să joace cu prietenii ei în parc. Într-o zi, Sara a decis să învețe să meargă pe bicicletă. Era foarte încântată!
„Mama, vreau să merg pe bicicletă!” a spus ea cu ochii strălucind de bucurie.
Mama a zâmbit și a spus: „Să mergem în parc, Sara! Vei reuși, am încredere în tine!”
Când au ajuns în parc, Sara a văzut bicicletele colorate și copii care se jucau. Prietenul ei, Andrei, avea o bicicletă albastră. Andrei se descurca foarte bine. „Sara, e ușor! Trebuie doar să încerci!” a spus el.
Sara s-a simțit puțin speriată. „Dar eu nu știu să merg pe bicicletă!” a murmurat ea.
„Îți voi arăta! Tot ce trebuie să faci este să încerci”, a spus Andrei cu încurajare.
Capitolul 2
Sara a urcat pe bicicleta ei roșie. Era mică și puțin greu de ținut în echilibru. „O să cad”, s-a gândit ea. Dar Andrei a venit lângă ea și a spus: „E în regulă să cazi. Și eu am căzut când am învățat!”
„Chiar?” întrebă Sara curios.
„Da! Dar m-am ridicat și am încercat din nou. Uite, îți voi ține bicicleta!” a spus Andrei, cu un zâmbet mare.
Sara a respirat adânc. „Bine! Începem!” a spus ea.
Andrei a ținut bicicleta și a început să o împingă încet. Sara simțea că inima îi bate mai tare. Dar când a început să pedaleze, a început să râdă! „Uite, merg!” a strigat ea entuziasmată.
Dar, dintr-o dată, bicicleta a început să se clatine. „Ajută-mă!” a strigat Sara.
Andrei a prins bicicleta și a spus: „Ești foarte aproape! Încă o dată!”
Sara se simțea puțin speriată, dar și mai mult dornică să încerce din nou. „Vreau să încerc din nou!” a spus ea.
Capitolul 3
Sara a încercat din nou. De data aceasta, Andrei a lăsat bicicleta să meargă singură. Sara a început să pedaleze din nou, iar bicicleta mergea mai repede. „Uraaaa! Merg pe bicicletă!” a strigat ea, plină de bucurie.
„Bravo, Sara! Vezi? Poți! Ai reușit!” a spus Andrei, aplaudându-o.
Sara a început să se simtă încrezătoare. A fost atât de încântată! A mai încercat de multe ori, iar fiecare dată se simțea tot mai bine.
„E atât de distractiv!” a spus ea. „Mulțumesc, Andrei!”
După o vreme, a venit vremea să plece acasă. „Mă bucur că ai încercat, Sara. Ai fost foarte curajoasă!” a spus mama.
„Da, mama! Am învățat că trebuie să încerc și să nu mă tem!” a răspuns Sara, zâmbind.
Sara a învățat că, deși poate fi greu la început, cu puțină încredere și ajutor de la prieteni, poate face lucruri mărețe.
Morala poveștii este că perseverența este cheia succesului. Dacă încerci din nou, vei reuși!