Capitolul 1: Provocarea cea mare
Era o dimineață luminoasă, cu soare cald și norii pufoși ca niște vată de zahăr pe cer. În curtea grădiniței, trei prieteni buni se jucau: Andrei, Mara și Daria. Andrei avea părul bălai și ochii ca două mărgele albastre. Mara era mereu veselă, cu părul prins în două codițe zglobii. Daria era micuță, cu obraji rotunzi și râdea mereu cu gura până la urechi.
În acea zi, doamna educatoare a venit cu o veste:
– Astăzi vom avea un concurs de sărit coarda! Cine sare de zece ori fără să se oprească primește o medalie aurie și aplauze de la toți!
Andrei s-a bucurat. Mara a sărit în sus de fericire. Daria însă s-a uitat la coardă și a simțit un ghemotoc în burtică.
– Eu nu știu să sar bine... a șoptit ea.
Andrei s-a apropiat de Daria.
– Hai, Daria! Încercăm împreună!
Mara a venit și ea.
– Dacă greșim, o luăm de la capăt! E doar un joc!
Dar Daria se gândea la toți copiii care vor privi și la doamna educatoare care va număra. Inima ei bătea tare-tare.
– Dacă nu reușesc? Dacă toți râd de mine? a spus ea încet.
Andrei i-a zâmbit larg.
– Eu cred în tine, Daria!
Mara a prins-o de mână.
– Și eu! Suntem o echipă!
Daria a simțit o căldură în suflet. Prietenii ei îi erau alături.
Capitolul 2: Emoții și încercări
A venit rândul Dariei. Coarda era lungă și colorată, cu mânere roșii. Daria a luat-o cu grijă. Toți copiii priveau.
– Hai, Daria! Hai, Daria! au strigat Andrei și Mara.
Daria a sărit o dată. Apoi încă o dată. Apoi... coarda s-a încurcat în picioare.
– Of, am greșit! a spus Daria, cu ochii în jos.
– Nu-i nimic! Încerci din nou! a spus doamna educatoare cu blândețe.
Andrei și Mara au sărit și ei. Andrei a reușit de șase ori. Mara a reușit de opt ori. Toți se încurajau unii pe alții.
– Bravo, Mara! Bravo, Andrei!
– Mai încercăm, Daria? a întrebat Mara.
Daria a dat din cap. Simțea emoții multe: puțină teamă, puțină rușine, dar și o dorință mare să nu se lase bătută.
A doua oară, Daria a sărit de trei ori, apoi a greșit iar.
– Of, nu pot! a spus ea supărată.
Andrei a venit lângă ea.
– Și eu am greșit! Nu contează!
Mara a zâmbit.
– Încercăm până reușim! Ne ținem pumnii!
Daria a simțit cum emoțiile ei se amestecă. Era puțin tristă, dar și bucuroasă că prietenii ei nu o lasă singură.
Capitolul 3: Curajul și mândria
După pauză, a venit din nou rândul Dariei. Toți copiii au început să aplaude.
– Hai, Daria! Hai, Daria!
Daria a tras aer adânc în piept. S-a gândit la prietenii ei. S-a gândit la cât de mult și-a dorit să reușească.
– Pot! Pot! Pot! a spus ea în gând.
A început să sară. O dată. De două ori. De trei ori. Patru. Cinci.
– Hai, Daria! a strigat Mara.
– Bravo, Daria! a strigat Andrei.
Daria a sărit și a sărit. Șase. Șapte. Opt. Nouă. Zece!
– Uraaa! a strigat toată curtea.
Daria a oprit coarda și a privit în jur. Toți copiii aplaudau. Andrei și Mara au alergat la ea și au îmbrățișat-o.
– Ai reușit, Daria!
– Suntem mândri de tine!
Daria simțea cum îi zboară inima de bucurie. Era fericită și mândră de ea însăși.
– Am reușit! Am reușit! a spus ea râzând.
Doamna educatoare i-a pus o medalie aurie la gât.
– Bravo, Daria! Ești un exemplu pentru toți! Ai avut curaj și ai încercat până ai reușit.
Daria strălucea de mândrie. S-a uitat la medalie, apoi la prietenii ei.
– Mulțumesc că ați crezut în mine!
– Și noi suntem mândri de tine, Daria! au spus Andrei și Mara.
Capitolul 4: Lecția prieteniei și a mândriei
După concurs, copiii s-au așezat pe iarbă. Soarele era cald, iar iarba mirosea a verde crud.
– Daria, cum te simți? a întrebat Mara.
Daria a zâmbit larg.
– Sunt fericită! Sunt mândră de mine!
– Și eu sunt mândru de tine, a spus Andrei. Și eu am avut emoții, dar m-am simțit curajos când am sărit.
Mara a dat din cap.
– Și eu! Am fost puțin speriată, dar am încercat. Când încercăm împreună, e mai ușor!
Daria s-a gândit la toate emoțiile din acea zi. La frică, la teamă, la curaj, la bucurie și la mândrie.
– Emoțiile ne ajută să fim curajoși. Și dacă nu reușim din prima, încercăm din nou!
Andrei a ridicat mâna.
– Eu cred că e bine să fii mândru de tine când încerci ceva greu!
Mara a râs.
– Și când ai prieteni buni, totul e mai ușor!
Doamna educatoare i-a privit pe toți și a spus:
– Astăzi ați învățat că mândria vine din lucrurile pe care le faceți cu inima. Când încercați, când nu renunțați, când vă ajutați unii pe alții, sunteți cu adevărat curajoși!
Daria s-a uitat la medalie, la Andrei și la Mara, și a simțit din nou acea căldură în suflet.
– Sunt mândră! Sunt mândră de mine și de prietenii mei!
Și așa, în acea zi cu soare, Daria, Andrei și Mara au învățat că mândria este o emoție frumoasă, care crește în inimă atunci când încerci, când reușești și când ai alături oameni dragi. Fiecare zi e o nouă provocare, iar cu prietenie și curaj, orice vis devine posibil!
