Capitolul 1
Era o zi frumoasă de primăvară. Soarele strălucea pe cer, iar florile începuseră să înflorească. Andrei, un băiețel de 3 ani, se juca în parc. Era fericit și zâmbea.
„Uite, un flutur!” a strigat Andrei, alergând spre fluturul colorat.
În parc, Andrei l-a întâlnit pe Alex, un băiețel care îi plăcea să deseneze. Alex avea un caiet mare și creioane colorate.
„Bună, Alex! Ce faci?” a întrebat Andrei curioasă.
„Desenez fluturi! Îți place?” a răspuns Alex, arătându-i desenele sale.
Andrei s-a uitat atent. „Da, dar eu vreau să alerg!” a spus el, sărind de bucurie.
„Dar de ce nu poți desena și tu?” a întrebat Alex cu o sprânceană ridicată.
„Nu știu să desenez. Eu doar alerg!” a răspuns Andrei, puțin supărat.
Capitolul 2
Andrei a început să se simtă ciudat. „Poate că nu-i plac alergările lui Alex. Poate că nu ne putem juca împreună.”
Dar Alex a văzut că Andrei era trist. „De ce ești supărat, Andrei?” a întrebat el.
„Nu știu să desenez ca tine. Tu ești bun la asta, iar eu nu pot.” a spus Andrei, privind la desenul lui Alex.
„Dar tu ești bun la alergat! Uite, putem să ne jucăm amândoi. Tu alergi, iar eu desenez fluturi.” a propus Alex.
Andrei a zâmbit. „Asta e o idee bună! Mă voi juca și tu vei desena.”
Așa au început să se joace. Andrei a alergat în jurul copacilor, iar Alex a desenat fluturi frumoși.
„Uite, am desenat un fluture pentru tine!” a spus Alex, dăruindu-i desenul.
„Mulțumesc, Alex! E foarte frumos!” a zis Andrei, fericit.
Capitolul 3
După un timp, s-a alăturat lor o fetiță pe nume Maria. Maria avea o păpușă și îi plăcea să se joace cu ea.
„Bună, Andrei! Bună, Alex! Vreți să vă jucați cu mine?” a întrebat Maria.
„Ce joc vrei să facem?” a întrebat Andrei, curios.
„Putem să facem o poveste cu păpușa mea!” a spus Maria, zâmbind.
Andrei s-a uitat la Alex. „Dar noi ne jucăm cu fluturii și alergăm. Ce vom face?”
Alex a gândit puțin. „Putem să facem o poveste cu fluturi și să alergăm în același timp! Ce zici, Maria?”
Maria a fost încântată. „Da, asta va fi amuzant!”
Au început să inventeze o poveste despre fluturi care alergau prin parc. Toți au râs și s-au jucat împreună.
La finalul zilei, Andrei s-a simțit foarte bine. A realizat că fiecare are lucruri diferite pe care le face.
„Îmi place că suntem diferiți! Poate că Alex desenează mai bine, dar eu alerg repede!” a spus Andrei.
Alex a zâmbit. „Și eu am învățat că putem face lucruri diferite și totuși să ne distrăm împreună.”
Maria a adăugat: „Diferențele ne fac speciali!”
Astfel, Andrei, Alex și Maria au învățat că este bine să fii diferit și că, împreună, pot crea lucruri minunate.
Și de atunci, s-au jucat împreună în fiecare zi, bucurându-se de diferențele lor.
