Sorin este un băiețel mic, cu păr pufos ca o piersică. Vara a venit, iar aerul miroase a iarbă proaspătă. Sorin stă pe păturică în curte. Soarele îl încălzește ușor. Mama îi aduce cuburi de lemn colorate. Sorin le atinge, le bate una de alta. Sună frumos. „Bravo, Sorin!” spune mama și zâmbește. Sorin râde și bate din palme.
O furnică merge pe pătură. Sorin o privește mirat. Întinde degetul, dar mama îl ajută. „Furnica merge acasă”, îi spune ea blând. Sorin privește cum furnica dispare printre firele de iarbă.
Vântul adie ușor. Frunzele foșnesc. Sorin simte vântul pe obraji. Îi place. Se uită la cer. Un nor alb se mută încet. Mama îi arată norul. „Norul e pufos, ca tine”, spune ea. Sorin râde și se întinde pe spate.
După joacă, mama îi șterge mânuțele cu o cârpă moale. Sorin nu plânge, îi place că e curat. Primește o sticlă cu apă. Sorin bea și se simte răcorit.
Tatăl se apropie și îl ia în brațe. Sorin se simte bine, e cald și liniște. Toți zâmbesc.
În fiecare zi de vară, Sorin descoperă ceva nou.
Învățăm lucruri frumoase atunci când suntem împreună și avem încredere.
