Într-o zi însorită, într-un loc plin de verdeață și flori colorate, trăia Super Tati. El avea puteri magice. Putea să zboare ca un fluturaș și să facă zgomote amuzante, ca „vâj-vâj”. Super Tati locuia într-o casă mare cu acoperiș albastru și ferestre rotunde.
Într-o dimineață, un iepuraș micuț alerga prin iarbă, strigând: „Ajutor, ajutor!” Super Tati l-a auzit și a venit repede.
„Ce s-a întâmplat, micuțule?” a întrebat Super Tati cu o voce blândă.
„Bobița, mingea mea, s-a pierdut în copac”, a spus iepurașul, arătând spre un copac foarte înalt. Mingea era sus-sus, printre frunze.
„Nu-ți face griji, voi rezolva!” a zis Super Tati și, hopa, a zburat până sus, printre ramuri. A găsit mingea roșie și a strigat: „Gata, Bobița e salvată!” Apoi a dat mingea cu blândețe în jos, iar iepurașul a prins-o cu bucurie.
În timp ce cobora, Super Tati a văzut un păianjen care țesea o pânză subțire. Păianjenul îi zice: „Mulțumesc că nu mi-ai stricat pânza.” Super Tati zâmbește și spune: „Frumusețea naturii trebuie păstrată.”
Toți prietenii din pădure l-au aplaudat pe Super Tati: „Ești cel mai tare!” Super Tati a zâmbit și a plecat acasă, fericit că a ajutat.
În seara aceea, Super Tati s-a uitat la stele și a adormit cu un oftat mulțumit.
Faceți bine și săriți în ajutor când puteți!
