Tata Ion stă la bordul navei sale, cu butoane colorate. Apasă pe un buton roșu. „Bip-bip!” face nava. Ion zâmbește. „Pregătit de zbor!” spune el. Privește pe geam. Afară e negru, dar se văd stele mici care clipesc: „Lic! Lic!”
Ion apasă pe un buton albastru. Nava zboară ușor: „Vuuu!” Stelele se apropie. Ion ridică mâna. „Bună, stele!” zice el. O stea strălucește tare. Ion râde: „Ha-ha! Ești jucăușă!”
Deodată, nava se mișcă puțin: „Tremur-tremur!” Ion apasă pe un buton galben. Nava se liniștește. „Totul e bine,” spune Ion. Privește spre o planetă albastră. „Uite, o planetă!” Ion rotește volanul. Nava merge: „Hop! Hop!” Se apropie de planetă. O vede mare și frumoasă.
Ion scoate o jucărie mică: un ursuleț. Îl pune pe bord. „Ursuleț, vezi planeta?” Ursulețul nu răspunde, dar Ion zâmbește. Face cu mâna planetei: „Pa-pa, planetă! Zburăm mai departe!” Nava merge înainte: „Vuuu!”
Ion se uită la ursuleț. „Nu suntem niciodată singuri când avem prieteni.”
Morala: Prietenii ne dau curaj să explorăm lumea mare, pas cu pas.
