Cerul era blând și albastru. Căpitan Ana își pregătea avionul. Ea zâmbea. Își punea căștile și verifica harta. "Bună dimineața, echipaj", spuse ea. "Sunt gata."
Pasagerii urcau liniștit. Unii erau somnoroși. Alții râdeau ușor. Ana îi saluta pe toți. "Bun venit. Vom avea zbor lin." Le arăta centurile de siguranță. "Vă rog să vă puneți centurile." Vocea ei era caldă și liniștitoare.
Mecanicul făcu ultimele verificări. Ana asculta instrumentele. Fiecare buton era în locul lui. Fiecare lumină se stinge. "Totul e în regulă", șopti ea. Piloții se pregătesc cu grijă. Pregătirea e importantă, spuse ea în gând.
Avionul se mișcă pe pistă. Vântul cânta ușor. Ana privea pământul care rămânea mic. Norii păreau perne pufoase. "Radio, aici Căpitan Ana la sol", spuse ea prin radio. O voce prietenoasă răspunse: "Căpitan Ana, pista e liberă. Vreme bună!"
În zbor, Ana povestea despre siguranță. "Păstrați centurile dacă semnalul e aprins", explica ea. "E pentru voi." Pasagerii ascultau. Copiii se linișteau. O mămică mulțumi cu un zâmbet.
La jumătatea drumului, Ana auzi o voce nouă la radio. "Salut, Ana! Suntem în vecinătate." "Salut!", răspunse ea. "Călătorim împreună pe cer." Schimbul la radio era cald. "Vom păstra distanța", spuse celălalt pilot. "Mulțumesc pentru cooperare", adăugă Ana. Lucrând împreună, toți sunt în siguranță.
Pe lângă ferestre se vedeau munți și mare. Copiii arătau cu degețelul. Ana le explica simplu: "Pilotul se uită la instrumente și la cer. Așa ne asigurăm că ajungem bine." Vocea ei era blândă. Ea arăta respect pentru toți de la bord. Fiecare om contează.
La aterizare, totul fu lin. Roțile mângâiară pista. Pasagerii aplaudă încet. Ana sună la radio: "Mulțumesc, prieteni." "Zbor plăcut!", răspunseră ei.
Când ușile s-au deschis, Ana privi spre echipaj și spre pasageri. Inima ei era caldă. Simți un mic foc de mândrie. Un suflet plin de bucurie. Ea știa că a avut grijă de toți. Și toți i-au mulțumit cu zâmbete.
