Capitolul 1: Surpriza de la munte
În dimineața de 30 decembrie, Mara și prietena ei cea mai bună, Eva, tremurau de nerăbdare pe bancheta din spate a mașinii care urca încet pe serpentinele către stațiunea de schi Păltiniș. În portbagaj, schiurile, clăparii și săniile abia încăpeau, iar bagajele colorate păreau că se ceartă pentru un loc la geam. Mara se uita pe furiș la ceas, apoi la Eva, care fredona un colind, deși Crăciunul trecuse deja.
— Crezi că va fi zăpadă bună pentru schi? întrebă Mara, cu ochii la brazii înveliți în alb ca bezelele.
— Dacă nu, facem cazemate de zăpadă și bătălii cu bulgări! răspunse Eva, chicotind.
Pe scaunele din față, tatăl Marei și mama Evei discutau despre programul festivităților de Revelion, dar fetele nu îi ascultau. În mintea lor deja se desfășurau curse cu sănii pe pârtii, băuturi calde cu scorțișoară și petreceri cu lampioane.
Stațiunea era decorată cu sute de beculețe colorate, iar casele de lemn păreau că zâmbesc cu ferestrele lor luminate. Un om de zăpadă uriaș îi întâmpina la intrare, având o pălărie roșie și o eșarfă tricotată uriașă. Mara și Eva au sărit din mașină imediat ce aceasta s-a oprit, încercând să nu alunece pe gheață.
— Cred că vacanța asta va fi epică! a spus Mara cu ochii mari, privind spre pârtia luminată.
Capitolul 2: Cazarea misterioasă
Familia Marei și familia Evei s-au cazat la o pensiune cu nume misterios: „Colțul Moșului”. Înăuntru mirosea a prăjituri de casă, iar stăpâna pensiunii, o doamnă cu obraji rumeni și ochi veseli, le-a întâmpinat cu un zâmbet larg.
— Bun venit, fetițelor! Mâine avem un Revelion cum n-ați mai văzut! a spus ea, făcându-le cu ochiul conspirativ.
Mara și Eva au schimbat o privire plină de curiozitate. Le-a fost repartizată o cameră cu două paturi și o fereastră mare care dădea spre pădure. Pe noptieră trona un bol cu biscuiți în formă de steluțe.
— Avem și binoclu! a exclamat Eva, găsind un binoclu de jucărie pe pervaz. Poate vedem un iepure sălbatic!
Au despachetat în grabă, apoi au coborât la cină, unde totul era pregătit ca într-o poveste: fețe de masă cu brăduți, lumânări parfumate, farfurii cu sarmale și cozonaci. În mijlocul mesei, un bol uriaș de salată de boeuf era decorat cu... un schior făcut din morcovi!
— La noi, la munte, fiecare preparat are povestea lui, a spus gazda. Dar cea mai mare poveste o veți trăi mâine seară!
Mara și Eva au înfulecat, făcând planuri: cine va câștiga la săniuș, cine va găsi primul un con de brad uriaș sau ce ținută să poarte la petrecerea de Revelion.
Capitolul 3: În goana saniei
Dimineața de 31 decembrie a venit cu promisiunea unei zile perfecte pentru aventură. Soarele abia răsărise, dar fetele erau deja echipate, cu sănii roșii și mănuși groase, gata de cursa pe pârtii.
— Prima la bradul înalt câștigă! a strigat Eva, și s-au împins amândouă pe derdeluș.
Săniile zburau pe zăpadă, lăsând în urmă dâre adânci și niște chiote care au speriat o cioară adormită. În drum spre capătul pârtiei, au trecut pe lângă copii care făceau oameni de zăpadă, dar și pe lângă un bătrân care își antrena câinele în „ștafeta de bulgări”.
— Opreșteee! Am uitat să frânăm! a țipat Mara, iar sănia ei a dat cu roțile într-un morman de zăpadă și s-a răsturnat cu tot cu fata.
Eva a venit val-vârtej după ea, iar cele două au ajuns să se tăvălească prin zăpadă, râzând cu poftă.
— Să știi că ai aterizat fix în fața bradului, deci ai câștigat! a râs Eva. Premiul e... o bulgăreală pe cinste!
N-au stat mult pe gânduri și s-au luat la întrecere cine poate face cel mai mare bulgăre. Din fericire, zăpada era pufoasă, iar bătaia lor s-a transformat rapid într-o operă de artă abstractă pe haine și fețe. La final, Mara a rămas cu o mănușă plină de zăpadă în buzunar, iar Eva cu o pălărie strâmbă, dar victorios de zâmbitoare.
Capitolul 4: Descoperirea tradițiilor ciudate
După-amiaza, fetele au pornit la plimbare prin sat, curioase să afle mai multe despre felul în care se sărbătorește Revelionul la munte. Pe uliță, un grup de copii costumați în urși și capre dansau și cântau din tobe improvizate.
— Sunt urătorii! a strigat Eva, ochii ei strălucind de uimire.
Un băiat cu fața pictată în negru le-a invitat și pe ele să participe.
— Vreți să vă costumați în iepurași? Pe aici, iepurașii aduc noroc la trecerea dintre ani!
Mara și Eva nu au stat pe gânduri. În cinci minute, aveau urechi din carton, codițe de vată și obraji roșii pictați cu ruj. Au bătut din piciorușe și au sărit pe lângă urși și capre, trezind hohote de râs de la localnici.
— Ce tradiții ciudate, dar atât de faine! a exclamat Eva.
Mai târziu, le-au întâlnit pe doamnele din sat, care frământau aluat și le-au chemat să încerce să facă „colaci de An Nou”, adică niște covrigi uriași, împletiți.
— La fiecare colac, puneți o dorință! le-a spus o bunicuță cu șorț brodat.
Fetele au frământat aluatul cu sârg, dorindu-și aventuri, prietenii pe viață și... o noapte întreagă de petrecere.
Capitolul 5: Planul secret de Revelion
Spre seară, Mara și Eva s-au retras în camera lor, cu obrajii înroșiți de frig și emoție. Știau că urmează ceva special, dar nu știau exact ce.
— Am auzit că aici, la miezul nopții, toată lumea își pune dorințe și aleargă în jurul pensiunii cu oale în mână, ca să alunge ghinionul! a spus Eva, suspicioasă.
— Oare chiar e adevărat sau e doar o farsă de a lor? a întrebat Mara, gândindu-se serios la cum ar arăta ea alergând cu o cratiță pe cap.
— Hai să ne pregătim și noi o surpriză de Revelion! Să facem un dans special cu torțe de lumânare și să le arătăm la toți!
Au plănuit împreună un dans haios, cu pași de iepuraș și mișcări de schior. Au găsit două lanterne mici pe care le-au „decorat” cu steluțe aurii din colacul rămas.
— E perfect! Ne costumăm iar în iepurași și facem spectacol la 12 noaptea, fix între urători și alergatul cu oale!
Fetele s-au culcat gândindu-se la marele moment, chicotind sub plapumă și făcând pronosticuri despre câtă lume va râde.
Capitolul 6: Seara cea mare
Seara de Revelion a început în sala mare a pensiunii, unde mesele erau pline cu bunătăți: piftie, friptură, salată de vinete, cozonaci și platouri de fructe exotice. Toată lumea era îmbrăcată de sărbătoare, iar Mara și Eva și-au pus din nou urechile de iepuraș.
— Bine ați venit la cel mai năstrușnic Revelion de la Păltiniș! a declarat gazda. Pregătiți-vă pentru provocări, dans și... ciudățenii!
Primul moment a fost „Concursul de cel mai inventiv toast de An Nou”. Un domn a urat „Să fie pârtia întotdeauna liberă!”, iar o doamnă a spus: „Să nu mai aflăm niciodată că e bateria telefonului la 1% în vârf de munte!”
Când a venit rândul fetelor, Eva a spus cu emoție:
— Să păstrăm mereu magia copilăriei, chiar și când creștem mari!
Au urmat dansuri tradiționale, bătaie cu baloane și, desigur, faimoasa alergare cu oale și cratițe. Tâlharul capului de masă, un puști cu o oală uriașă, făcea „clonc-clonc” pe podea, stârnind un val de râsete.
— Hai și voi, iepurașilor! le-a strigat gazda, iar Mara și Eva au intrat în horă, alergând cu cratițele decorate cu fundițe. Nu se știe cum, dar Mara a ajuns cu capul într-o oală strălucitoare, iar Eva cu mâna plină de confetti. Râsetele au răsunat până la pădure!
Capitolul 7: Spectacolul de la miezul nopții
Cu câteva minute înainte de miezul nopții, Mara și Eva au dispărut discret din sală. S-au strecurat afară, pe terasa pensiunii, acolo unde zăpada sclipea în lumina felinarelor.
— E momentul nostru, a spus Eva, cu ochii luminoși.
Au pornit lanternele decorate și au început să danseze în cerc, făcând piruete, sărituri și mișcări haioase de iepuraș, sub privirile curioase ale celor care ieșiseră să admire focurile de artificii. Dintr-o dată, toată lumea a început să le aplaude și să râdă. Un băiat a strigat:
— Bravo, echipa iepurașilor schiori!
Mara, cu pași de balerină, a spus tare:
— În anul care vine, să avem curaj să râdem, să iubim și să fim prieteni, orice ar fi!
La miezul nopții, când cerul s-a umplut de focuri de artificii, fiecare și-a pus o dorință, alergând de jur-împrejur cu oale, iepurași și colaci în mâini. Mara și Eva și-au strâns mâinile, simțind că trăiesc un moment magic.
Capitolul 8: Dimineața unei noi aventuri
Pe 1 ianuarie, stațiunea era liniștită. Mara s-a trezit devreme, a deschis fereastra și a inspirat aerul proaspăt de munte. Eva sforăia încet sub pătură, cu codița de iepuraș încă lipită de pijama.
— Hei, trezește-te! Avem un an întreg de aventuri în față! a spus Mara, aruncând cu o pernă.
— Să vedem cine găsește azi cel mai mare bulgăre de zăpadă! a răspuns Eva, sărind în picioare.
Au coborât la micul dejun, unde gazda le-a întâmpinat cu o surpriză: o diplomă scrisă de mână, pe care scria „Cele mai vesele iepurașe ale Revelionului!”
— Mulțumim pentru spectacol! Anul acesta sigur va fi plin de veselie, a spus gazda.
Părinții au făcut poze, fetele au promis să revină și anul viitor, iar Mara a privit cu drag spre prietena ei:
— La mulți ani, Eva! Să nu uităm niciodată cât de frumos e să sărbătorești cu sufletul plin de joacă!
Eva a râs și a spus:
— Și să nu uităm nici de alergatul cu oale! Poate la anul venim costumați în... capre!
Au râs în hohote, ieșind în zăpadă spre o nouă zi de aventuri, convinse că orice an e mai frumos când îl începi cu prietenii, râsete și inimă deschisă.
