Maria este pompier. Ea poartă o cască roșie și o haină groasă. Dimineața, Maria zâmbește. „Bună, foc mic!”, spune ea și face „piu-piu” cu sirena mașinii de pompieri. Brum-brum, vine mașina mare. Toți copiii râd când Maria ridică mâna și face „hop” pe scaun.
Astăzi, pisica Miti s-a urcat pe acoperiș. Miti face „miau-miau”. Maria merge încet, nu se grăbește. Pune scara. „Tic-tac, tic-tac”, urcă încet. „Nu te teme, Miti! Sunt aici”, spune Maria blând. Miti sare „hop” în brațele Mariei. „Toate bune, Miti!” spune Maria și o mângâie ușor.
Apoi, Maria stinge focurile mici cu apă. „Pssst”, zice apa când cade pe foc. Maria zâmbește. Focul dispare. „Bravo!” strigă copiii. Maria este fericită. Toți aplaudă: „Clap-clap!”
Maria ajută pe toată lumea. Ea spune: „Pompierii sunt prieteni. Ajutăm mereu.” Maria arată cum se folosește furtunul: „Uite, apă!” Face „șșșșș!” și udă florile din curte. Florile dans, dans, dans în vânt.
Seara, Maria stă pe bancă, obosită, dar veselă. Miti toarce lângă ea. Toată lumea este în siguranță.
Când ajuți și ești blând, lumea devine un loc mai frumos.
