Capitolul 1 — Salonul vrăjit și misiunea secretă
Luna mare și galbenă trecea printre norii groși, ca un ochi curios, chiar în seara de Halloween. În salonul familiei Radu, totul părea transformat: pânze de păianjen lucioase atârnau de candelabru, baloane portocalii zâmbeau strâmb, iar pe masa lungă tronau platouri cu bomboane colorate, așezate în boluri în formă de dovleac. Vlad și prietena lui, Mara, amândoi de 12 ani, priveau cu ochi mari decorul.
— Ai văzut câte bomboane? șopti Vlad, cu un zâmbet ștrengar.
— Și toate trebuie sortate, spuse Mara, punând mâna pe un castron plin cu jeleuri sub formă de lilieci. Suntem în misiune!
Mama lui Vlad le dăduse o sarcină importantă: să sorteze bomboanele pe categorii — jeleuri, ciocolată, caramele și bomboane tari. Fiecare copil invitat la petrecere trebuia să primească punguța lui perfect echilibrată.
— Cine termină primul, primește o felie extra de plăcintă, chicoti Vlad.
— Sau poate găsește un secret ascuns printre bomboane, completă Mara, ridicând din sprâncene.
Cei doi s-au apucat de treabă, dar nu înainte să-și pună măștile: Vlad, cu o pălărie de vrăjitor, Mara, cu urechi de pisică neagră.
Capitolul 2 — Cavalerul misterios
Ușa salonului scârțâi și un băiat necunoscut intră, costumat într-un cavaler cu armură din carton și o sabie din plastic lucitor. Pe cască avea lipit un abțibild cu o fantomă. Ochii îi sclipeau de sub vizieră.
— Salut! Eu sunt Alex, dar azi poți să-mi spui Sir Fantomel, anunță el, dând onorul cu sabia.
Vlad și Mara izbucniră în râs.
— Sir Fantomel, ia loc! îl invită Mara, făcându-i loc lângă bolurile cu bomboane.
— Vă ajut și eu la sortat? întrebă Alex, lăsându-și sabia deoparte.
— Sigur! Avem destule bomboane pentru o armată întreagă, răspunse Vlad.
Cei trei s-au apucat să muncească, dar glumele nu lipseau.
— Dacă găsești o bomboană cu gust de broască râioasă, e a ta, îl tachină Mara pe Alex.
— Cavalerii nu se tem de broaște, doar de dragoni... sau de caramele lipicioase! zise Alex, făcând ochii mari.
Bomboanele se adunau în grămăjoare colorate, iar râsetele lor umpleau salonul.
Capitolul 3 — O problemă lipicioasă
Pe la jumătatea sortării, când începutul părea promițător, s-a întâmplat ceva ciudat. Dintr-un bol cu bomboane, o caramea portocalie s-a lipit de degetul Marăi și nu a mai vrut să se desprindă.
— Ajutor! Sunt atacată de caramelă! strigă Mara, agitând mâna.
Vlad și Alex au sărit imediat în ajutor. Au încercat cu șervețele, apoi cu apă, dar caramelă părea ferm hotărâtă să rămână acolo.
— E blestemul caramelului de Halloween! se amuză Vlad.
— Poate trebuie să-i spui o poezie magică, sugeră Alex, prefăcându-se foarte serios.
Mara, cu un aer teatral, spuse:
— Caramelă lipicioasă, te rog, fii curajoasă,
Lasă-mă să sortez, altfel mă enervez!
Spre surprinderea tuturor, caramelă alunecă lin de pe degetul ei.
— Magia există! exclamă Vlad.
— Sau poate caramelă s-a speriat de rimele mele, chicoti Mara.
În salon, lumina felinarelor de dovleac pâlpâia vesel, ca și cum ar fi râs împreună cu ei.
Capitolul 4 — Planul care se dă peste cap
Cu bomboanele aproape sortate, Vlad se ridică să aducă punguțe pentru fiecare copil. Dar când deschise dulapul, găsi doar trei pungi mici și una uriașă, cu față de mumie.
— Avem o problemă! anunță el. Sunt prea puține pungi mici.
— Poate împărțim bomboanele în patru pungi... Dar una va primi mult mai mult, remarcă Mara.
— Sau, sugeră Alex, facem o super-pungă de Halloween pentru cineva special. Dar cine?
Au început să dezbată, fiecare propunând idei năstrușnice.
— Putem să tragem la sorți, zise Vlad.
— Sau să dăm super-punga celui care spune cea mai bună poveste de groază, propuse Mara.
— Sau, spuse Alex, să transformăm super-punga într-o cutie a curajului: fiecare să bage mâna și să scoată o surpriză.
Râsetele și ideile curgeau, dar timpul trecea și petrecerea urma să înceapă curând.
Capitolul 5 — O mână de ajutor
În timp ce dezbăteau, mama lui Vlad a apărut la ușă.
— Ce se întâmplă aici? De ce nu e gata sortarea?
Copiii au explicat în grabă problema cu pungile. Mama s-a uitat la bomboane, la pungi, apoi la ei.
— Păi, dacă lucrați împreună, sigur găsiți o soluție, le zâmbi ea.
Atunci, Alex a venit cu o idee:
— Dacă facem punguțe din șervețele colorate? Fiecare primește una unică!
Entuziasmul a crescut. Au adus șervețele, au legat cu funde și au decorat fiecare punguță cu stickere de Halloween. Fiecare era diferită, dar la fel de veselă.
— Asta da muncă de echipă! zise Vlad, admirând rezultatul.
— Și nimeni nu rămâne fără bomboane, adăugă Mara, mulțumită.
Capitolul 6 — Surpriza cavalerului
Petrecerea a început, copiii au venit costumați în vampiri, fantome și supereroi. În salon, fiecare a primit punguța lui colorată, iar Vlad, Mara și Alex au fost lăudați pentru ideea creativă.
La final, Alex, cavalerul, s-a apropiat de Vlad și Mara.
— Știți, la început am venit la petrecere fără să cunosc pe nimeni. Dar cu voi a fost cel mai tare Halloween!
— Prietenii buni se găsesc la nevoie... sau la sortat bomboane! spuse Mara, râzând.
— Și cavalerii adevărați nu uită niciodată să mulțumească, zise Alex, făcând o reverență caraghioasă.
Cei trei au ciocnit bomboane ca pe niște cupe și au promis să fie echipă și la următorul Halloween.
Capitolul 7 — Finalul cu lanterna stinsă
Când petrecerea s-a terminat, Mara și Vlad au rămas în salon. Ultimul dovleac-lanternă pâlpâia pe masă, luminând fețele lor obosite, dar fericite.
— Ce zi, zise Mara, întinzându-se.
— Da, și ce prieten nou! adăugă Vlad.
Au privit cum flacăra mică din dovleac se stinge încet. Salonul a rămas în semiîntuneric, dar căldura prieteniei lor lumina încăperea mai puternic decât orice felinar.
— Noapte bună, Halloween! șopti Mara, iar Vlad încuviință din cap.
Liniștea a coborât peste casa decorată, dar undeva, printre bomboane și amintiri, spiritul Halloweenului plutea vesel, pregătit pentru alte aventuri.
