Capitolul 1: Schimb de roluri în dulap
În dulapul cel colorat, trei șosete trăiau împreună: Șosi, cea mijlocie, Șosel, cel mai mic, și Șoseta, sora cea mare. Într-o dimineață veselă, Șosel a sărit de sub o eșarfă și a zis cu glas subțirel:
— Astăzi vreau să fiu eu mare! Șoseta, tu poți fi mică, iar Șosi… tu rămâi mijlocie!
— Ha-ha-ha! râse Șoseta. Cum să fiu eu mică? Eu am grijă de toți!
Dar Șosi a bătut din călcâi veselă:
— Hai, să încercăm! Azi suntem altcineva!
Șosel s-a urcat pe cutia de nasturi și a strigat:
— Eu sunt cel mai mare! Fac ordine! Toate șosetele la loc!
Șoseta, care era mereu serioasă, s-a cocoțat pe o eșarfă și a zis cu glas subțire:
— Eu sunt mică! Vreau să mă joc!
Șosi a râs și a dat peste cap o mănușă:
— Eu doar privesc! Așa fac cei mijlocii!
Capitolul 2: Pozne și râsete printre haine
Șosel, ca frate mare, a încercat să împăturească toate batistele, dar s-a răsturnat în cutia cu nasturi. Nasturii au zornăit peste tot.
— Opa! Ce greu e să fii mare! a chicotit Șosel.
Șoseta, ca soră mică, a sărit în șiraguri de mărgele și s-a încâlcit toată. Șosi a râs cu poftă:
— Șoseta, ai nasul plin de mărgele! Ești ca o șosetă-robot!
— Beep beep! Sunt șoseta-robot! a glumit Șoseta.
Toți au început să sară dintr-o parte în alta, țopăind pe umerașe și făcând tumbe pe pălării.
— Eu comand! Toată lumea la dans! a strigat Șosel.
— Eu nu vreau! Eu sunt mică! a râs Șoseta, prefăcându-se că plânge.
Șosi a venit să le îmbrățișeze pe amândouă:
— Hai să dansăm împreună! Familia noastră e cea mai nostimă!
Capitolul 3: Înapoi la locurile lor
După o zi plină de râsete și zăpăceală, șosetele s-au așezat obosite pe raftul lor preferat.
— Să fim noi înșine e mai ușor, a zis Șoseta cu blândețe.
— Dar să fim altcineva pentru o zi a fost tare amuzant! a spus Șosel, îmbrățișându-și surorile.
— Noi suntem o echipă grozavă, a spus Șosi, zâmbind larg.
Șosetele s-au cuibărit una lângă alta și au adormit, visând la alte zile pline de jocuri și ghidușii. În dulapul lor, nicio zi nu era plictisitoare, pentru că acolo, dragostea și râsul erau mereu la ele acasă.
