Eu sunt Toma și am patru ani. Astăzi m-am hotărât să păstrez bunătatea în casa noastră. Așa îmi place mie să spun: eu sunt Păstrătorul de Bunătate! Am și un ajutor lucios: un arc săltăreț care face boing-boing. Îl țin în palmă și zâmbesc. Parcă aud arcul spunând „Hopa!” chiar înainte să sară.
Sora mea, Mara, vine tiptil-tiptil.
— Vreau și eu! zice ea, cu ochii mari.
— Ba vreau eu primul! zic eu, cu ochii la fel de mari.
Ne uităm unul la altul. Se simte o mică supărare. Aoleu.
Îmi pun mâna pe inimă. Îmi amintesc ce-am promis.
— Hei, zic încet. Putem să facem pe rând. Eu sar odată, tu sari odată. Eu țin minte bunătatea.
— Pe rând? întreabă Mara.
— Da. Unu eu, unu tu. Boing-boing!
Mara zâmbește. Întind o eșarfă pe covor. Facem o pistă de pernuțe. Pe mijloc, punem arcul. Eu număr:
— Trei, doi, unu… boing!
Arcul sare pe pernă. Face hop, face top, face „pling!” într-o cutie de jucării. Eu râd „hi-hi!”. Mara râde „ha-ha!”. Râsetele se lipesc de noi ca magneții.
— Acum eu! zice Mara.
Arcul sare la ea și intră în papuc. Face „boing-foș-foș”! Mara se uită la mine cu nasul în sus.
— Toma, arcul meu are papuci!
Ne ținem burțile și râdem. Râsul iese pe geam, dar se întoarce repede, că e cald la noi.
Construim un pod din cărți groase. Arcul vrea să treacă. Eu îl așez frumos. Dar Mara spune:
— Nu așa, Toma, așa!
Și schimbă cărțile. Eu zic:
— Mmm… eu voiam altfel.
Un pic de nor pe cerul nostru. Eu respir ca un balon. Inspiiir, expir. Mă gâdil pe nas.
— Hai să facem podul nostru, zic. Jumătate cum vrei tu, jumătate cum vreau eu. Așa e prietenie.
— Bine, zice Mara. Așa e prietenie.
Arcul trece podul și sare direct în cutia cu legume de plastic. Face „clonc!” de morcov. Apoi „cling!” de tigaie de jucărie. Boing-boing, hop-hop! Arcul e ca o broscuță spirălată. Eu îi pun o pălărioară de hârtie. Mara îi pune o mustață din fir de lână. Râdem iar.
— Domnul Arcușor Săltăreț, zic eu, vă rugăm să păstrați bunătatea.
— „Boing!” zice el, adică „Da!”
Facem un club. Clubul Bunătății.
Regulă: când cineva agită arcul în aer, facem o pauză de râs. Numai un pic. Apoi spunem ce vrem, cu blândețe.
Se face ora gustării. Pe masă, doi biscuiți. Unul mai mare, unul mai mic.
Ochii noștri merg la cel mare. Hop! Amândoi întindem mâna.
Ne oprim. Ne uităm la arc.
— Boing? întreabă arcul.
— Boing, zic eu. Facem pe rând. Azi alegi tu prima, mâine aleg eu.
Mara clipește.
— Bine. Eu iau pe ăsta mai mic. Dar vreau să-l mâncăm împreună. Pe jumătate și pe jumătate.
— O idee bună-bună, zic eu. Dublu bună!
Rupem cu grijă. Nu doare. Râdem cu firimituri la colțul gurii.
După gustare, arcul fuge singur. Boing până la ușă. Boing pe covor. Boing în cana goală. „Cling-cling!”. Mara se uită speriată o secundă, apoi eu îi fac semn cu degetul mare.
— Totul e bine. Cana e goală. Arcușor se joacă. Bunătatea e aici.
— Aici, zice și ea. Și bate din palme.
Îi arăt Marăi un joc nou. Se numește „Cuvintele cu floare”.
Spunem ce vrem, dar punem o floare la început.
— Floare: te rog să-mi dai arcul.
— Floare: ți-l dau cu plăcere.
Când uităm floarea, arcul face „boing!” ca un clopoțel și ne aduce aminte. Amândoi zâmbim.
Seara, strângem jucăriile. Eu pun cărțile. Mara pune animăluțele. Arcul sare în cutia lui și se odihnește. Eu îl mângâi ușor.
— Mulțumim, Arcușor Săltăreț. Ai păstrat bunătatea cu noi.
— Boing, șoptește el somnoros.
Înainte de culcare, notăm o rețetă de gustare zâmbitoare. Ca să avem bunătate și mâine.
Rețeta noastră de Gustare Zâmbitoare
1. Spălăm mânuțele. Zdrang de apă, plesc-plesc, apoi ștergem bine.
2. Într-un bol, punem un iaurt simplu. Eu țin bolul, Mara toarnă iaurtul. „Plop!”
3. Rupem o banană în bucăți mici. Bucățele rotunde ca niște rotițe. Le punem peste iaurt. Fac „ploc”.
4. Adăugăm câțiva fulgi de ovăz și trei stafide. Așezăm stafidele ca doi ochi și o gură zâmbitoare. Dacă vrem foarte dulce, punem și o picătură de miere, cu un adult lângă noi.
5. Amestecăm ușor, ușor, ca o îmbrățișare. Spunem: „Bunătate în bol!” și gustăm.
Mara linge lingurița. Eu fac „mmmmm!”.
Ne privim. Zâmbim.
— Mâine iar pe rând? întreabă ea.
— Da, zic eu. Mâine iar bunătate. Și iar boing.
Ne cuibărim sub pătură. Arcul doarme liniștit în cutie. Casa toată e caldă, și râsul stă cuminte în colț, pregătit pentru dimineață.
