Într-o zi soarele strălucea. Marius, un băiețel de un an, se juca în curte. Avea doi prieteni: Ana și Luca. Marius zâmbi. Ana era veselă și îi plăcea să danseze. Luca era curios și îi plăcea să exploreze.
"Marius, hai să facem o surpriză pentru mama!" spuse Ana. "Ce idee bună!" răspunse Marius. "Ce facem?" întrebă Luca.
"Facem un desen mare!" zise Ana. Marius și Luca începură să râdă. "Dar nu avem creioane!" spuse Luca. Ana se gândi. "Putem folosi degetele!"
Marius, Ana și Luca își murdăriră degetele cu vopsea colorată. "Roșu, galben, albastru!" strigau ei. Fiecare își făcea un desen pe hârtie. Marius făcu un soare mare. Ana făcu flori frumoase. Luca desenă un copac.
"Asta este un copac mare!" zise Luca. "Și acesta este un soare strălucitor!" spuse Marius. "Flori frumoase!" adăugă Ana. Se uitau la desenul lor și râdeau.
Dar dintr-o dată, Marius alunecă pe vopsea! "Uooops!" strigă el. Ana și Luca râdeau. "Marius, ești un băiețel colorat!" spuse Ana. Marius râse și el. "Da, sunt un băiețel colorat!"
Apoi, Luca alunecă și el! "Uooops! M-am făcut și eu colorat!" strigă el. Ana râse din nou. "Și eu!" spuse Ana, alunecând și ea.
Toți trei erau acum colorați. "Suntem un curcubeu!" zise Marius. "Da, un curcubeu vesel!" adăugă Ana. "Ce idee bună!" spuse Luca.
Mama veni și văzu desenul. "Ce frumos!" zise ea. "Și ce băieți colorați aveți!" Marius, Ana și Luca râdeau fericiți. "Am avut o aventură!” strigară ei.
Prietenia lor era mai puternică ca niciodată. Au râs, au desenat și au petrecut timp minunat împreună.