Mara are un an. Mara merge „tap-tap” în parc. Are o găletușă roșie. Lângă ea vine Ursu, un ursuleț mic. Vine și Iepu, un iepuraș mic.
„Bună!” zice Mara.
„Bună!” răspund ei.
Mara pune găletușa pe nisip. Ursu pune o lopățică. Iepu pune o grebluță. Toți trei zic: „Facem tort! Facem tort!”
Mara pune nisip. Ursu pune nisip. Iepu pune nisip. Nisip, nisip, nisip!
Apoi Mara pune o frunză deasupra. „E lumânare!” zice ea.
Ursu râde: „Eu suflu!”
Iepu râde: „Și eu suflu!”
Puf! Puf! Puf!
Frunza zboară și cade pe nasul lui Ursu.
Ursu strănută: „Aciuu!”
Mara se hlizește. Iepu se clatină de râs. Toți trei râd: „Ha-ha! Ha-ha!”
Ursu zice: „Tortul fuge!”
Mara zice: „Nu, stă. Stă aici.”
Iepu zice: „Mai facem unul. Încă unul!”
Fac încă un tort, mai mare, și îl împart cu palmele mici, încet, apoi stau aproape și ascultă vântul.
Morala: Când împarți și lucrezi cu prietenii, râsul vine ușor și inima stă liniștită.
