Mihai are trei ani. El are o soră mică. Azi ei se joacă în sufragerie. Mihai vrea o jucărie. Sora vrea aceeași jucărie. "E a mea!" zice Mihai. "Nu, e a mea!" zice sora. Ei trag ușor. Toc-toc. Hop. Jucăria sare pe covor. Plouf! Toți se uită. Mama zâmbește. "Hai să vedem," spune ea. Mama pune un coș mic. "Unu, doi, trei," spune Mihai. Ei pun jucăria în coș. Apoi joacă un joc nou. Mihai face o casă. Sora face un tunel. "Uite!" zice Mihai. "Hop!" zice sora. Ei râd. Ha-ha! Râsule se aude. Jucăria merge prin tunel. Plop! Toți aplaudă. Mihai și sora se țin de mână. Ei împart jucăria. Mama spune că împărțitul e frumos. Înainte de somn, ei vor un cântec. "La-la," spun micuții. Ei se culcă fericiți. Noaptea e blândă și caldă.
Împărțirea aduce mereu zâmbete.