Capitolul 1: Descoperirea puterilor trăsnite
Într-un orășel liniștit, locuia Vlad, un bărbat de 30 de ani, cu ochelari rotunzi, păr ciufulit și un râs contagios. Ziua lucra la o librărie, iar noaptea… ei bine, nu era chiar Batman, dar era ceva. Vlad era un super-erou! Doar că nu avea puteri obișnuite. Nu zbura, nu era invizibil, nu lansa raze laser. Puterea lui era… să facă orice obiect să danseze! Și, ca să fie și mai trăsnit, atunci când folosea puterea, începea să-i crească barba cu o viteză amețitoare, iar părul se colora în cele mai ciudate nuanțe.
Într-o dimineață, Vlad se trezi cu chef de cafea. Se duse în bucătărie, puse ibricul pe aragaz și, neatent, își rosti formula secretă: „Obiecte, dansați!”. Ibricul începu să se legene pe flacără, cana să sară pe masă, iar lingurița făcu un breakdance de toată frumusețea. Vlad râdea cu gura până la urechi, dar când se uită în oglindă, barba îi ajunsese până la piept și era de un verde fosforescent.
— Of, nu iar! bombăni el. Cum mă duc eu așa la serviciu?
Încercă să-și tundă barba, dar aceasta se răsucea în spirale și îi gâdila nasul. În cele din urmă, își puse o eșarfă groasă, deși afară era cald, și se pregăti să plece la librărie.
Capitolul 2: O zi nebună la librărie
La librărie, Vlad făcea ordine pe rafturi când intră doamna Văcărescu, profesoara de matematică de la școala din cartier. Era mereu serioasă și nu zâmbea niciodată.
— Bună dimineața, Vlad! Ai cumva cartea „Matematica distractivă pentru copii”?
— Desigur, doamnă, răspunse Vlad, încercând să-și ascundă barba verde sub eșarfă.
În timp ce căuta cartea, o fetiță îl privi cu ochi mari.
— Domnule Vlad, de ce aveți eșarfă vara?
— E... e un nou stil, spuse el, încercând să nu râdă.
Din greșeală, rostogoli formula magică în gând. Imediat, toate cărțile din raft începură să danseze tango. Doamna Văcărescu rămase cu gura căscată când „Matematica distractivă pentru copii” făcu o piruetă și i se așeză singură în poală.
— Ce se întâmplă aici? întrebă ea, speriată.
Vlad roși până în vârful urechilor. Încercă să oprească dansul, dar cu cât încerca să fie mai serios, cu atât cărțile dansau mai tare. Iar barba îi devenise albastră cu buline roșii!
— E... un program nou de promovare, râse Vlad. Cărțile dansează ca să atragă cititorii!
Clienții izbucniră în râs, iar Vlad oftă ușurat când, în cele din urmă, cărțile se cumințiră.
Capitolul 3: Misiunea covrigilor zburători
În acea după-amiază, Vlad se plimba prin parc, încercând să-și recapete calmul. Brusc, auzi țipete dinspre brutăria lui nea Petrică.
— Ajutor! Covrigii mei au luat-o razna!
Vlad alergă într-acolo și văzu cum zeci de covrigi zburau prin aer, făcând bucle și salturi peste capetele oamenilor. Un covrig se încolăci în jurul unui câine, alții dansau pe tejghea de parcă ar fi fost la concurs.
— Vlad, tu ești super-eroul! Fă ceva! strigă nea Petrică.
— Of, nu era suficient că mi-a crescut barba curcubeu, acum trebuie să prind și covrigii zburători, își zise Vlad în gând.
Își suflecă mânecile și, cu un zâmbet larg, își folosi puterea să oprească dansul covrigilor. Dar, în loc să se liniștească, covrigii începură să cânte la unison „La mulți ani!” și să se rotească în jurul oamenilor ca niște ghirlande vesele.
— Vlad, ai o idee? întrebă un băiețel care râdea cu gura până la urechi.
— Hm... dacă tot fac gălăgie, hai să facem o petrecere, zise Vlad. Toată lumea să prindă un covrig dansator!
Toți copiii și adulții din parc au început să alerge după covrigi, râzând și țipând de bucurie. Vlad, cu barba lui mov și părul roz aprins, era sufletul petrecerii.
Capitolul 4: O întâlnire secretă... și foarte amuzantă
Seara, Vlad se strecură înapoi acasă, obosit dar fericit. Încerca să-și scrie jurnalul de super-erou când primi un mesaj misterios pe telefon: „Ne întâlnim la miezul nopții în parc. Avem nevoie de tine. Semnat: Echipa Super-Eroilor Bizarri.”
Vlad se strecură printre umbre și ajunse la locul de întâlnire. Acolo îl așteptau trei personaje cel puțin la fel de trăsnite: Super-Pisica, care putea să toarcă atât de tare încât să facă să vibreze clădirile; Fetița-Balon, care se umfla și plutea când era fericită; și Domnul Eco, care transforma orice sunet într-o melodie rock.
— Vlad, avem o problemă gravă! spuse Super-Pisica, torcând ritmat. Toate statuile din oraș au început să danseze și să cânte. Oamenii sunt speriați!
— O fi de la mine... recunoscu Vlad, rușinat. Azi am cam abuzat de puterile mele.
— Nu te speria, Vlad! îl încurajă Fetița-Balon. Haide să rezolvăm împreună!
Cei patru super-eroi pornesc prin oraș. Pe drum, Vlad încerca să-și controleze barba și părul, dar acestea deveneau din ce în ce mai colorate și mai lungi. La fiecare pas, o nouă culoare, o nouă formă — la un moment dat arăta ca un curcubeu cu tentacule!
— Vlad, arăți ca un unicorn! râse Domnul Eco.
— Poate mă angajez la circ, răspunse Vlad, chicotind.
Capitolul 5: Balul statuilor și planul năstrușnic
Ajunși în centrul orașului, super-eroii văzură un spectacol uluitor: statuia lui Mihai Eminescu făcea moonwalk, statuia lui Decebal dădea din șolduri, iar leul din fontană dansa salsa cu o porumbiță pe cap. Mulțimea se adunase în jur, filmând și râzând în hohote.
— Vlad, trebuie să oprești balul! îl rugă Super-Pisica.
— Dar cum? Dacă încerc să opresc dansul, s-ar putea să înceapă să cânte imnul național în reggae! spuse Vlad, îngrijorat.
— Atunci hai să facem ceva și mai amuzant! zise Fetița-Balon. Să organizăm un concurs de dans între statui și oameni!
Toată lumea aplaudă ideea. Vlad, cu puterile lui, coordona dansul statuilor, iar Domnul Eco mixa muzica. Copiii și adulții dansau cot la cot cu statuile, iar Super-Pisica torcea pe ritmuri disco. Vlad era atât de fericit încât barba i se făcu aurie, iar părul strălucea ca soarele.
La final, statuia lui Eminescu câștigă premiul pentru „cel mai poetic dans”, iar Vlad primi titlul de „Super-Eroul cu cea mai năstrușnică barbă”.
Capitolul 6: Lecții de super-erou și un final fericit
După balul nebun, Vlad și prietenii lui ieșiră la o înghețată. Toți erau veseli și obosiți.
— Vlad, ai cele mai trăsnite puteri din lume, spuse Fetița-Balon, râzând.
— Și cele mai amuzante efecte secundare! adăugă Domnul Eco, arătând spre barba multicoloră.
— Dar să știți ceva, zise Vlad, serios pentru o clipă. Chiar dacă puterile mele sunt ciudate și mă pun în tot felul de încurcături, am descoperit că e grozav să fii diferit. Poți aduce zâmbete pe fețele oamenilor și să transformi orice problemă într-o aventură.
Super-Pisica torcea aprobator și toți prietenii lui strigau în cor:
— Vlad, tu ești super-eroul nostru preferat!
Și, chiar dacă a doua zi Vlad s-a trezit cu barba în formă de spirală și părul ca un curcubeu, nu-i păsa deloc. Știa că, atâta timp cât aduce bucurie și râsete, e cel mai tare super-erou din lume.
Iar când ieși pe ușă, o carte începu să danseze pe masă, iar un covrig îi făcu cu ochiul. Vlad zâmbi larg și chicoti:
— Pregătiți-vă, orașule! Super-Eroul cu barba năstrușnică e gata de noi aventuri!
