Tudor are 2 ani. El stă în bucătărie cu Mama. Pe masă e bolul cu biscuiți rotunzi. Tudor clipește. Un biscuit lipsește.
„Hopa! Unde e?” zice Tudor.
Mama zâmbește: „E un mic mister. Vrei să fim detectivi?”
Tudor dă din cap. Pune pe cap o șapcă. Mama îi dă o lingură: „Insigna ta.”
Ei se uită pe masă. Sunt firimituri mici, ca niște stele. Firimiturile merg spre scaun.
Tudor se apleacă. Sub scaun e o urmă albă. „Lapte!” zice el.
„Bun indiciu,” spune Mama.
Ei merg încet. Firimiturile merg spre covor. Pe covor e ursulețul lui Tudor. Ursulețul are o pată mică pe bot.
Tudor râde: „Ursu a mâncat!”
Mama ridică ursulețul. În spatele lui e biscuitul, întreg, doar puțin cald.
„A alunecat,” spune Mama. „Ursu a stat pe el.”
Tudor pune biscuitul în bol. Îi dă ursulețului un pupic.
Morală: Când cauți cu grijă și ajuți, misterele mici se rezolvă ușor.
