Afară e soare și cerul e albastru, iar Mihai, un băiețel de trei ani, se pregătește să iasă în grădină. Mama îi pune pălăria pe cap și îi spune cu un zâmbet: „Mihai, să mergem să vedem ce ne aduce primăvara!”. Mihai dă din cap și ține strâns mâna mamei.
În grădină, florile încep să înflorească. „Uite, Mihai, lalele!” spune mama, arătând către florile colorate. Mihai se apleacă și miroase lalelele. „Miroase frumos!” spune el vesel.
Pe iarba verde, Mihai vede o buburuză. Buburuza se mișcă încet. „Uite, mama, o buburuză!” strigă el. Mama se apleacă și spune: „Da, Mihai, primăvara aduce multe insecte drăguțe.”
Mihai se așază pe iarbă și simte cum iarba moale îl gâdilă. Se întinde și privește norii pufoși. „Norii sunt ca vata de zahăr!” râde el. Mama râde și ea.
În copacul din grădină, păsările cântă. „Ascultă, Mihai, păsărelele cântă frumos!” spune mama. Mihai închide ochii și ascultă cântecul. „Îmi place!” spune el cu bucurie.
Pe cer, soarele strălucește și Mihai simte căldura pe fața lui. „E cald și bine, mama!” spune el fericit. Mama îl îmbrățișează și spune: „Da, Mihai, primăvara e minunată.”
După ce se joacă în grădină, Mihai și mama se întorc în casă. Mihai e obosit, dar foarte fericit. „Mama, îmi place primăvara!” spune el, înainte de a închide ochii.
Primăvara ne învață să ne bucurăm de micile lucruri frumoase din jurul nostru.
