Matei este băiat mic. El are trei ani. Azi este soare. Matei merge cu mama în parc. Afară miroase frumos. Matei zâmbește.
„Mami, ce e acolo?” întreabă Matei și arată spre iarbă. Mama spune: „Sunt flori. Se numesc ghiocei.” Matei atinge ușor o floare. „E moale!” spune el și râde.
Vine o albină mică. Ea zboară lângă flori. „Bâz, bâz”, face albina. Matei o privește. „Albina caută flori”, spune mama. „Să nu o speriem.” Matei dă din cap. Albina zboară departe.
Matei găsește o piatră rotundă. Piatră e caldă la atingere. O pune lângă o floare. „Acum floarea are un prieten!” spune Matei vesel.
Vântul adie ușor. Frunzele copacilor foșnesc. Matei întinde mâna și simte vântul rece. „Vântul mă salută”, spune el.
Un câine mic vine aproape. Se uită la Matei și dă din coadă. Matei râde și îi spune „Bună, cățel!” Mama zâmbește.
Soarele strălucește. Totul e verde. Matei ascultă păsările. Cântă lin. Matei se simte bine.
Merg înapoi spre casă. „A fost frumos azi”, spune Matei. „Da, este primăvară”, răspunde mama.
Primăvara ne arată lucruri noi și ne face fericiți.
