Soarele răsare blând. Patru băieți se joacă pe iarbă. Au un an. Mâini mici ating frunze. Picioare mici ating pământ moale. „Uite o floare!” zice unul. „Mmm”, zice altul și zâmbește.
Un băiat bate din palme. Toc-toc. Un alt băiat bate o frunză. Hop! O buburuză trece. Plouf, o picătură cade de pe frunză. Ei râd cu sunet mic. Păsările ciripesc. Cioc-cioc, cioc-cioc.
Miros de flori. Miros de iarbă tăiată. Vântul adie ușor. Mâinile mici simt vântul. Pielea e caldă. Ochii privesc mii de verde. Băieții așteaptă o albină mică. O albiniță zboară ușor. „Bzzz”, zice una dintre mame cu glas blând. Băieții urmăresc cu degetul. Deget mic arată floarea galbenă.
Ei gustă o bucățică de măr. Dulce. Supt. „Mmm” din nou. Joaca e lină. O pătură moale e pe jos. Un cățel mic se joacă lângă ei. Pisica doarme la umbră. Toată lumea este caldă și liniștită.
Seara vine. Cerul devine roz. Băieții se culcă pe pătură. Mame le cântă un cântec scurt. Ochii se închid ușor. Somn lin.
Morală: Primăvara este blândă; să simțim, să gustăm și să iubim lumea cu inimi mici.
