Era o zi frumoasă. Soarele strălucea. Copiii se jucau la carnaval. Erau baloane colorate și muzică veselă. Ionuț, un băiețel de doi ani, se plimba cu prietenii lui.
„Uite! Ce este asta?” a întrebat Ionuț. A găsit un obiect strălucitor. Era un medalion. Era frumos și colorat.
„Ce mister!” a spus Mia, prietena lui. „Să aflăm de unde vine!”
„Da! Să căutăm indicii!” a spus Ionuț cu entuziasm.
Primul indiciu era un balon roșu. „Poate balonul știe ceva!” a zis Andrei. Balonul plutea spre carusel.
„Uite! Caruselul!” a spus Ionuț. Toți au alergat acolo. Acolo, un bătrân zâmbea. „Voi căutați ceva?” a întrebat el.
„Căutăm medalionul!” a spus Mia.
„Îl aveți pe voi?” a întrebat bătrânul. „Mergeți la fântână!”
„La fântână!” au strigat copiii.
La fântână, au văzut un pește care sărea. „Poate peștele știe!” a spus Ionuț.
Peștele a sărit și a arătat spre medalion. „E aici!” au strigat copiii.
„Am găsit!” a spus Ionuț. Toți au sărit de bucurie.
„E medalionul prieteniei!” a spus Mia.
„Să sărbătorim!” au zis toți. Și au sărbătorit împreună, fericiți și zâmbind.
