Pufi era un mic dragon curajos. Dar, când se făcea noapte, Pufi se simțea puțin speriat. "Îmi e frică de întuneric," spunea Pufi.
Într-o zi, la școală, Pufi a mers la un atelier. Profesorul, un dragon înțelept, a spus: "Întunericul nu este înfricoșător. Haideți să vedem cum putem fi curajoși."
Profesorul a adus o lampă mică. "Aceasta este lumina magică," a spus el. Pufi a zâmbit. "Îmi place lumina magică," a spus Pufi.
Apoi, profesorul a povestit o istorie despre un dragon care a găsit curajul. "Dragonul a cântat un cântec și a aprins stelele," a spus profesorul. Toți micii dragoni erau fericiți.
Acasă, mama lui Pufi a zis: "Hai să citim o poveste înainte de somn." Pufi a adus cartea lui preferată. "Aceasta e povestea mea cu curaj," a spus Pufi.
Înainte de somn, Pufi avea o luminiță lângă pat. "Lumina magică mă ajută," a spus Pufi. Apoi, și-a luat plușul preferat. "Și plușul meu îmi dă curaj."
Pufi s-a culcat liniștit. "Nu mi-e frică de întuneric," a șoptit Pufi. Dragonul adormit visa la stele și cântece.
Și așa, Pufi a învățat că întunericul nu este înfricoșător. Cu lumină, povești și plușuri, Pufi era curajos.